Scrisoare doamnei judecator Florica Bejinaru, Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii

Share this:

Catre CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII,
Doamnei judecator Florica Bejinaru, Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii

UNIUNEA NAtIONALa A JUDECaTORILOR DIN ROMÂNIA, reprezentata legal prin judecator Natalia Roman, va solicita sa sesizati Inspectia Judiciara in vederea efectuarii de verificari conform art. 45 alin. 1 din Legea 317/2004 cu privire la savârsirea de catre doamna judecator Lidia Barac, in prezent secretar de stat in cadrul Ministerului Justitiei, a abaterii disciplinare reglementate de art. 99 lit. b din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si cu privire la incalcarea de catre aceasta a Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor.

in conformitate cu art. 75 alin. 1 din Legea 303/2004, Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul si obligatia de a apara judecatorii si procurorii impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

in sustinerea prezentei solicitari, va aducem la cunostinta ca doamna judecator Lidia Barac, in calitate de secretar de stat in cadrul Ministerului Justitiei, a considerat oportun sa sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii in vederea declansarii verificarilor prevazute de art. 45 alin. 1 din Legea 317/2004 prin intermediul Inspectiei Judiciare in legatura cu pronuntarea unor hotarâri judecatoresti prin care au fost inlaturate de la aplicare dispozitiile Legii 118/2010, aplicându-se direct Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

in primul rând, atragem atentia asupra faptului ca hotarârile judecatoresti cu privire la care s-a solicitat declansarea verificarilor prin intermediul Inspectiei Judiciare nu sunt irevocabile.

in al doilea rând, precizam ca singura modalitate legala de cenzurare a continutului unei hotarâri judecatoresti o constituie exercitarea cailor de atac prevazute de lege.

Potrivit dispozitiilor art. 2 alin. 4 din Legea 303/2004, “orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor“, iar potrivit dispozitiilor art. 4 alin. 1 din acelasi act normativ, “judecatorii si procurorii sunt obligati ca, prin intreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si (…), sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor (…)“.

Potrivit dispozitiilor art. 3 alin. 1 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, “judecatorii si procurorii sunt obligati sa apere independenta justitiei“, in conformitate cu art. 7 “judecatorii si procurorii au indatorirea sa promoveze suprematia legii, statul de drept si sa apere drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor“, iar potrivit art. 11 alin. 3 “imixtiunea in activitatea altor judecatori si procurori este interzisa“, retinându-se si ca in conformitate cu art. 18 alin. 2 “judecatorii si procurorii nu isi pot exprima parerea cu privire la probitatea profesionala si morala a colegilor lor“.

Potrivit dispozitiilor art. 99 lit. b din Legea 303/2004, “constituie abatere disciplinara interventiile pentru solutionarea unor cereri, (…), altfel decât in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii, precum si imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror“.

in data de 17 noiembrie 2010 Comitetul de Ministri din cadrul Consiliului Europei a adoptat o noua recomandare, Recomandarea (2010) 12 privind independenta, eficienta si responsabilitatile judecatorilor, ce inlocuieste Recomandarea (1994) 12 cu privire la independenta, eficienta si rolul judecatorilor.

Potrivit preambulului acestei Recomandari, independenta judecatorilor este un element inerent al statului de drept, indispensabil impartialitatii judecatorilor si functionarii sistemului judiciar. Independenta puterii judecatoresti asigura fiecarei persoane dreptul la un proces echitabil, astfel incât aceasta nu reprezinta un privilegiu al judecatorilor, ci o garantie a respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, dând posibilitatea fiecarei persoane sa aiba incredere in sistemul judiciar. In ceea ce priveste independenta puterii judecatoresti si nivelul la care aceasta ar trebui sa fie garantata, Comitetul Ministrilor din cadrul Consiliului Europei a aratat in paragraful 5 ca judecatorii trebuie sa aiba libertatea nelimitata de a decide in litigii in mod impartial, in conformitate cu legea si cu interpretarea data de ei situatiei de fapt.

Potrivit paragrafului 11, independenta externa a judecatorilor nu este o prerogativa sau un privilegiu acordat in interesul personal al judecatorilor, ci in interesul statului de drept si spre beneficiul persoanelor care cauta si asteapta o justitie impartiala. Independenta judecatorilor trebuie sa fie vazuta ca o garantie a libertatii, a respectarii drepturilor omului si a aplicarii impartiale a legii.

In paragraful 13 se arata ca statul este dator sa ia toate masurile pentru a respecta, proteja si promova independenta si impartialitatea judecatorilor.

Potrivit paragrafului 15, hotarârile judecatoresti trebuie sa fie motivate si pronuntate in mod public, iar judecatorii nu pot fi obligati in alta maniera sa justifice motivele pentru care au pronuntat o hotarare.

In paragraful 19 al Recomandarii (2010) 12, se arata ca atunci când comenteaza o hotarâre judecatoreasca, executivul si legislativul trebuie sa evite criticarea acesteia intr-o maniera de natura sa submineze independenta puterii judecatoresti si/sau sa diminueze increderea publicului in puterea judecatoreasca. Totodata, executivul si legislativul trebuie sa evite actiunile care ar putea suscita dubii asupra dorintei lor de a se conforma hotarârilor judecatoresti, altele decât declararea intentiei lor de a exercita o cale de atac.

Am redat pe larg continutul textelor legale, al dispozitiilor Codului deontologic si al Recomandarii (2010) 12 a Comitetului de Ministri pentru a sublinia rolul fundamental al statului, prin toate institutiile sale, de a respecta, promova si asigura independenta judecatorilor si de a pastra increderea publicului in actul de justitie.

Prin solicitarea de a se efectua verificari de catre Inspectia Judiciara fata de judecatorii care au pronuntat solutii defavorabile Statului Român in litigii in care Statul Român are calitatea de pârât, executivul aduce atingere independentei puterii judecatoresti, incearca sa exercite o presiune inacceptabila asupra judecatorilor investiti cu astfel de cauze si submineaza increderea publicului in actul de justitie, inducând ideea ca probitatea profesionala a judecatorilor este pusa in discutie, fapt ce distruge credibilitatea actului de justitie. Totodata, se creeaza aparenta ca statul nu este dispus sa se conformeze hotarârilor judecatoresti, fapt incompatibil cu principiul suprematiei legii si exigentele democratiei.

in activitatea de solutionare a cauzelor judecatorii trebuie sa fie independenti si impartiali, sa poata lua decizii in afara oricarei restrictii, a oricarei influente neadecvate, independent de orice presiune, amenintare sau imixtiune din partea oricarei alte autoritati, inclusiv din partea autoritatilor interne ale sistemului judiciar. Daca ar da curs unei astfel de solicitari a executivului, Consiliul Superior al Magistraturii ar deveni el insusi un factor de presiune si imixtiune in activitatea judecatorilor. in conformitate cu paragraful 29 din Recomandarea (2010) 12 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, in exercitarea atributiilor lor, consiliile judiciare nu trebuie sa aduca atingere independentei judecatorilor individual.

Judecatorii nu isi pot indeplini indatoririle fara a beneficia de increderea publicului. Orice actiune de natura a submina aceasta incredere trebuie de indata combatuta, intr-o maniera care sa nu lase nicio urma de indoiala asupra dorintei tuturor autoritatilor publice de a se conforma hotarârilor judecatoresti si de a asigura respectarea independentei justitiei.

in cauza Sovtransavto Holding vs. Ucraina, hotarârea din 25 iulie 2002, Curtea a decis ca o interventie a executivului prin care s-a solicitat apararea intereselor cetatenilor ucraineni este incompatibila cu notiunea de tribunal “independent” (presedintele Ucrainei ii trimisese presedintelui Tribunalului Suprem de Arbitraj o scrisoare prin care il indemna sa “apere interesele cetatenilor ucraineni” intr-un litigiu dintre o companie de stat din Rusia si o companie de stat din Ucraina). Potrivit deciziei Curtii, “Oricare ar fi motivele avansate de guvern pentru a-si justifica astfel de interventii, Curtea considera ca, având in vedere continutul acestora si modalitatea in care au fost facute (……) acestea erau ipso facto incompatibile cu notiunea unui ‘tribunal independent si impartial‘, in sensul art. 6, paragraful 1 din Conventie“.

in opinia noastra, interventia executivului prin care se solicita efectuare de verificari a activitatii judecatorilor care au pronuntat solutii in defavoarea statului român, in anumite categorii de litigii, expres nominalizate, constituie o grava incalcare a independentei judecatorilor investiti cu solutionarea acestor litigii, in fond si in caile de atac. Punându-se in discutie “comportamentul profesional al instantelor de judecata care nesocotesc deciziile Curtii Constitutionale, erijându-si atributii care apartin legislativului, cu incalcarea principiului separatiei puterilor in stat“, criticându-se interpretarea data de judecatori dispozitiilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului si a dispozitiilor art. 20 din Constitutia României, inainte de ramânerea irevocabila a solutiilor, se submineaza independenta judecatorilor.

in dubla sa calitate de secretar de stat si judecator, doamna Lidia Barac avea obligatia de a se abtine de la orice actiuni care ar putea fi resimtite ca mijloace de presiune, intimidare sau influentare, directa sau indirecta, asupra unor judecatori investiti cu solutionarea unor anumite litigii, precum si de la orice actiuni de natura sa creeze partilor litigante impresia ca nu vor beneficia de o judecata impartiala, independenta, in conditii de egalitate de tratament. Totodata, doamna Lidia Barac avea obligatia de a asigura respectarea independentei justitiei.

Consideram incompatibila cu onoarea si demnitatea profesiei de magistrat exprimarea parerii cu privire la probitatea profesionala a unor colegi judecatori si cu privire la legalitatea si temeinicia unor hotarâri judecatoresti care nu au ramas inca irevocabile. Prin conduita sa, doamna judecator Lidia Barac a savârsit abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 alin. 2 din Legea 303/2004 si a incalcat dispozitiile art. 3 alin. 1, art. 7, art. 11 alin. 3 si ale art. 18 alin. 2 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor.

Solicitarea executivului de a se efectua cercetari disciplinare fata de judecatorii care au pronuntat solutii in litigii intemeiate pe aplicarea OUG 71/2009 si a Legii 118/2010 reprezinta o grava imixtiune in activitatea judecatorilor, fiind de natura sa creeze o presiune inacceptabila asupra judecatorilor investiti cu solutionarea unor cauze similare si a celor investiti cu solutionarea cailor de atac impotriva hotarârilor judecatoresti pronuntate in materie. Totodata, aceasta solicitare reprezinta o incalcare a independentei judecatorilor, inadmisibila intr-un stat de drept, si cu atât mai putin intr-un stat care a aderat la valorile democratice impartasite de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Având in vedere tocmai valorile esentiale puse in discutie, independenta justitiei si a judecatorilor, suprematia legii, dreptul la un proces echitabil, va solicitam sa verificati aspectele semnalate in procedura de urgenta.

Cu deosebita consideratie,

Judecator Natalia Roman
Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania

Share this:

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*