Propuneri pentru noul executiv privind buna guvernare a justitiei
Justitia, ca unul din cei mai importanti piloni pentru functionarea statului, are nevoie de parametri moderni de organizare si functionare, in concordanta cu sistemele de justitie performante ale tarilor din Uniunea Europeana. In acest scop, preocuparea esentiala trebuie sa se indrepte spre protectia, promovarea si garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, a accesului facil si eficace al cetateanului la justitie si spre asigurarea si garantarea independentei justitiei si a magistratilor.
Anii 2008-2009 au cunoscut o framantare si o explozie interna fara precedent a personalului din sistem. Revendicarile acestuia, cuprinse in Rezolutia privind starea financiara si situatia administrativa a instantelor si parchetelor adoptata in aprilie 2009, in unanimitate, de instantele si de parchetele din Romania, au vizat tocmai modernizarea justitiei, propunand solutii de la independenta financiara a justitiei si normarea muncii, pana la intarirea statutului magistratilor si respectarea autoritatii hotararilor judecatoresti.
Aceste semnale nu au fost insa pe deplin receptionate de puterea executiva de la acea vreme, motiv pentru care, previzibil, framantarile au culminat cu protestul tuturor magistratilor din luna septembrie 2009, protest care a reluat revendicarile cuprinse in Rezolutia mentionata.
In acest context, membrii Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania reitereaza necesitatea modernizarii justitiei si solicita noului Guvern si in special ministrului justitiei ca, prin mecanismele puterii executive, sa se alature neintarziat eforturilor magistratilor, in primul rand prin recunoasterea prioritatii justitiei ca domeniu strategic pentru Romania si prin asumarea integrala, alaturi de puterile legislativa si judiciara, a Pactului pentru Justitie.
Solutiile care trebuie identificate pentru buna guvernare a justitiei trebuie sa aiba la baza deficientele din ultimii ani inregistrate in acest sector:
[list]
[*]lipsa de viziune strategica a Ministerului Justitiei privind justitia. Ministrul justitiei in anii 2008 – 2009 nu a reusit sa propuna o strategie publica de continuare a reformei, pe care sa o fi discutat cu componentele justitiei si societatea civila. Aceasta atitudine a determinat lipsa de coerenta, de obiective pentru sistem si a constituit o dominanta a actiunii guvernamentale in acesti doi ani;
[*]slaba performanta in indeplinirea conditionalitatilor din mecanismul de cooperare si verificare instituit impreuna cu Comisia Europeana. Ultimul document normativ privind indeplinirea acestor conditionalitati, Hotararea de Guvern nr. 1346/2007, a fost pus in aplicare de guvern intr-un mod deficitar, nefiind instituit si neurmarindu-se printr-un mecanism intern de control si verificare indeplinirea obiectivelor propuse prin actul normativ. Cea ce a dus, evident, la neindeplinirea unor obligatii asumate in fata Uniunii Europene, la continuarea monitorizarii din partea acesteia, dar mai ales la prelungirea incertitudinilor privind asigurarea transparentei si eficientei sistemului judiciar;
[*]gestionarea deficitara a justitiei din punct de vedere financiar. Faptul ca ministrul justitiei nu a avut sprijin politic a condus la o situatie dramatica a justitiei din punct de vedere financiar prin faptul ca bugetul pe anul 2009 a cunoscut cea mai drastica diminuare a cheltuielilor privind bunurile si serviciile pentru instante, fapt ce s-a repercutat negativ asupra functionarii administrative a instantelor si, in consecinta, a fost de natura sa conduca la un act de justitie deficitar;
[*]incapacitatea de dialog institutional a Ministerului Justitiei in raport cu instantele, judecatorii si asociatiile profesionale ale acestora. Aceasta incapacitate s-a grefat pe lipsa unei strategii pentru domeniul justitiei, care sa fi fost asumata de intregul executiv si care sa fi fost initiata si implementata cu acordul si ajutorul nemijlocit al instantelor;
[*]gestionarea defectuoasa a resurselor umane la nivelul Ministerului Justitiei care s-a concretizat in lipsa de obiective si de coerenta ale acestui minister. A fost incurajata darea in folosinta a unor instante si parchete in mod inutil, s-a pastrat categoria magistratilor asimilati si schemele de personal nu sunt actualizate potrivit noilor nevoi. Toate acestea au dus lasupraincarcarea cu dosare a multor judecatori, ceea ce afecteaza performanta lor si starea de sanatate a personalului.[/list]
In acest context, obiectivele si directiile de actiune pe care Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania le vede ca prioritare pentru noul executiv si ministrul justitiei ce urmeaza a fi validat de Parlamentul Romaniei sunt urmatoarele:
[i][b]Obiective:[/b][/i]
[ol=1]
[*]Recunoasterea justitiei ca domeniu strategic al Romaniei si asumarea de catre puterea executiva a Pactului pentru justitie alaturi de puterile legislativa si judiciara;
[*]Indeplinirea conditionalitatilor din mecanismul de cooperare si verificare, instituit de comun acord cu Comisia Europeana;
[*]Asumarea si garantarea independentei reale a justitiei.[/ol]
[i][b]Directii de actiune si masuri:[/b][/i]
[ol=1]
[*]Recunoasterea justitiei ca domeniu strategic al Romaniei si asumarea de catre puterea executiva a Pactului pentru justitie alaturi de puterile legislativa si judecatoreasca:
[list]
[*]finalizarea impreuna cu reprezentantii magistratilor a Pactului pentru Justitie, redactat de Comisia speciala constituita la Parlament in luna septembrie 2009;
[*]semnarea pactului de catre primul-ministru;
[*]conceperea unei Strategii de consolidare a justitiei, bazate pe Pact, care sa acopere urmatorii patru ani. Aceasta ar urma sa cuprinda si urmatoarele masuri:
[list]
[*]realizarea autonomiei administrative a instantelor;
[*]intarirea statutului procurorilor, potrivit Declaratiei de la Bordeaux a Consiliului Europei din 2009;
[*]evaluarea sistemului judiciar, a instantelor si a parchetelor, respectiv regandirea modului de evaluare a judecatorilor si procurorilor;
[*]rationalizarea instantelor si parchetelor nerentabile;
[*]stabilirea numarului optim de judecatori si grefieri pentru fiecare instanta;
[*]pregatirea profesionala in comun a judecatorilor-procurorilor-avocatilor in perspectiva intrarii in vigoare a noilor coduri;
[*]regandirea sistemului de numire a judecatorilor la ICCJ;
[*]liberalizarea profesiei de expert criminalist, potrivit standardelor europene si recentei jurisprudente CEDO;
[*]dezvoltarea JURINDEX ca sistem de unificare a practicii judiciare.[/list][/list]
[*]Indeplinirea conditionalitatilor din mecanismul de cooperare si verificare, instituit de comun acord cu Comisia Europeana:
[list]
[*]analizarea obligatiilor neindeplinite pana in prezent si reasumarea lor in conditii realiste;
[*]initierea si dezvoltarea unui dialog constructiv cu instantele, asociatiile profesionale ale magistratilor, Consiliul Superior al Magistraturii si societatea civila privind indeplinirea conditionalitatilor prin:
[list]
[*]conturarea si implementarea unei noi strategii comune pe o perioada de 4 ani privind justitia, ca obiectiv esential al acestei strategii fiind indeplinirea conditionalitatilor din mecanismul de verificare si ridicarea monitorizarii justitiei de catre Comisia Europeana;
[*]planuri anuale de actiune privind indeplinirea obiectivelor strategice. Constituirea unui mecanism intern de control si verificare, cu atributii clare si termene pentru toti actorii implicati in implementarea si atingerea obiectivelor strategice, privind indeplinirea sarcinilor impuse prin planurile anuale.[/list][/list]
[*]Asumarea si garantarea independentei reale a justitiei:
[list]
[*]trecerea de indata a bugetului instantelor la titularul de drept al gestionarii bugetului puterii judecatoresti, respectiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In acest sens, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Ministrul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti vor adopta un calendar de trecere a gestiunii bugetare catre puterea judecatoreasca pe parcursul anului 2010;
[*]stabilirea prin legea de organizare judiciara si legea bugetului de stat a unui prag minim pentru bugetele cumulate ale autoritatilor din justitie, respectiv bugetul instantelor judecatoresti, bugetul parchetelor si cel al CSM exprimat in minim 1% din produsul intern brut pe economie;
[*]cuprinderea in bugetele instantelor si parchetelor a sumelor provenite din taxele judiciare de timbru incasate in procesele civile, cheltuielile judiciare din procesele penale, amenzile judiciare si orice alte asemenea sume. Ca atare, este necesar ca, in cel mai scurt timp, Guvernul Romaniei sa intervina pentru a adopta un act normativ prin care sa recunoasca finalitatea reala a taxelor judiciare de timbru, respectiv de finantare a bugetului justitiei pentru a garanta functionarea acesteia in folosul societatii in conformitate cu standardele stipulate de articolul 6 al Conventiei europene privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sumele astfel colectate urmand sa fie varsate bugetului justitiei;
[*]trecerea patrimoniului in care functioneaza instantele ca si patrimoniul constand in alte imobile (Eforie Sud, Sovata etc.) pe care-l administreaza Ministerul Justitiei in patrimoniul Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu titlu definitiv, tocmai pentru a asigura independenta si autonomia administrarii justitiei de catre puterea judecatoreasca.[/list][/ol]
Leave a Reply